” ‘A nonna mia era special’.

OMAGGIO ALLA NONNA

” ‘A nonna mia era special’.
Nun tnev’ fridd’ manco ‘a viern’ e ‘nda staggion’ nun surav’ mai. Doje vest semp’ ner’,
i cazett’ grig’ ‘ncopp ‘u dnucchio arravugliat’,
nu maccatur’ astrint’ ngann
peggio dù ‘nutch’ e nu’ nammurat’.
A nonna mia era special’.
Le ridevano ll’uocch’ e no a vucchella
pe’ essa parlav’ o mantesino
si l’arapev’ tu ll’iraì a braccià…
comm’era sapurit’ chell’addor
sul u’ respir’ te faceva sazzià;
ma si ‘u chiudeva o s’allisciav’,
pront’ pront’ te n’ira scappà,
significav’ ca senza parol’…
era già pronta a te palià.
A nonna mia era special’.
Semp’ ca taula messa a tutt’ ll’or
nun se stancava mai
cu chelli manell’ semp’ a faticà
e se ‘ncantava a te vedè e magnà.
Diceva: figlia mia tu statt’ accort’
nun t’ fidà dell’umanità,
che a tutt’ quant’, c’abbast’ sul’ d’ azzuppà!
A nonna mia era special’…
essa…sta semp’ ca’!”. (maria pia).

120722803_10217415083478326_5594489905776029941_n